si daca totul trece si nopti ramân stinghere

de chipul ei rotund ce-mi lumineaza pasii

ascunsa-n prundul cosmic de farmecele zarii

iubita mea devine o simpla amintire

atunci voi pune norii

sa traga ca ocnasii

la jug sa-mi are cerul

sa-mi semene urmasii

nimic si efemerul

privesc cu ochi albastri pierduti în largul marii

astept sa cada-o stea, sa cred într-o minune

voi împleti cununa din gândurile bune

voi arde semne rele si alte superstitii

si multe premonitii

în foc de artificii

din mii de sacrificii

sa te mai vad o data

iubito… de-altadata

si daca totul trece, voi trece în uitare

ma voi ruga la valuri sa ma îmbalsameze

sa fiu si eu un chip din alt etern abis

în care timpul slut sa nu ma mai urmeze

acolo nu mocneste

nicicând o suparare

nici alte artificii

nu vor usca în palme

durerea-n bob de sare

Exil în camera obscura

Acolo unde timpul static

Încremeneste o figura

Sfârsitul unui enigmatic

Exil în camera de garda

Înconjurat de reci halate

Lumina-ncepe brusc sa arda

Pupila-n ochiul stâng se zbate

Exil în atriu si ventricol

Globule rosii decedate

Între magnific si ridicol

Se afla sferele patrate

Exil în camera de veghe

Exil în starea hibernala

Exil la miile de leghe

Exil în groapa comunala

Locuiesc într-o inima

Ma numesc ionut si-mi place sa privesc

În fiecare dimineata

Lumea

Cresc

Sunt suflet mare

Acum vreau sa iubesc

Îmi întind degetele dincolo de ferestre

Aici toate camerele-s nelocuite

Triste

Câteodata nu pot sta locului

Încerc sa zbor

Dar ma lovesc de gratii

Si visurile dor

Ma trezesc

Locuiesc într-o celula

Astept gratierea

Lui Dumnezeu

Îmi amintesc

Locuiam împreuna cu Ea

Sub cerul liber

Privesc peretii

Prind viata

Amintirile

Rupestre

Locuiesc în casa cu multe ferestre

în mâinile mele

croite pâna la sânge

de mama vitrega,

plastilina îmi spune:

nu plânge!

te voi face sa râzi,

nu-mi trebuie decât

mângâiere…

iar s-a stricat cerul.

peste acoperis ploua

cu acuarele…

îmi vine ideea

creioanelor

curcubeie.

îti spun un secret,

îl stiu de la bunica:

îngerii nu au ilice,

le desenez buzunare

pentru rugaciuni,

învat sa citesc.

când o sa fiu mare

vreau sa compun berze,

asa mi-a spus tata

sa iubesc.