![]() |
![]() |
| Magazine mensuel de dialogue culturel | Depuis 2001 • No 31 • Montréal • 15.03.2007 |
|
Dan Lungu ”Sint o baba comunista!” Dan Lungu este unul dintre putinii scriitori romani tineri tradusi cu succes in strainatate: romanul “Raiul gainilor” (Polirom, 2004) a aparut in 2005 la Editions Jacqueline Chambon din Paris (“Le paradis des poules”); este tradus cu proza scurta in italiana, germana, franceza, engleza, maghiara. Romanul continua „experimentul de mentalitate” inceput de Dan Lungu cu “Raiul gainilor” - coborirea intr-un comunism remanent nu la nivel politic sau social, ci la nivelul omului obisnuit trecut prin acel sistem si profund marcat de el. “Sint o baba comunista!” te provoaca sa zimbesti, sa rizi in hohote, sa te intristezi, dar mai ales sa-ti intrerupi, pentru citeva clipe, lectura si sa iesi afara spre a te convinge ca realitatea e altfel, ca oamenii sint altfel. Insa, chiar si dupa acest exercitiu, nu-ti ramine decit sansa sa constati ca scriitorul ti-a cunoscut vecina de bloc, pe fiica acesteia plecata in Canada, l-a cunoscut pe fostul tau coleg de serviciu care spunea bancuri politice, fiind in acelasi timp informator, te-a cunoscut pe tine. Si apoi a scris aceasta carte tocmai pentru a ne oferi tuturor o noua oglinda, in care sa ne vedem asa cum sintem si cum, de multe ori, n-am vrea sa fim. Nostalgici dupa totalitarism? „Pentru mine, „Sunt o baba comunista” a pornit de la sesizarea unui paradox care m-a intrigat: cum se poate ca multi, chiar foarte multi oameni care au trait intr-un regim totalitar, inuman, fara sa se fi bucurat de privilegii si favoruri, acum sa fie capabili de nostalgii? Prin intermediul unei batrane, care, la persoana intai, isi relateaza propria viata, incerc sa demontez mecanismele nostalgiei si sa dezleg enigma psihologica.” Obiectiile, in direct... „Fireste, pentru a intelege o asemenea psihologie esti nevoit sa intri bine in pielea personajului. Trebuie sa te abtii sa judeci, sa te revolti sau sa te enervezi. Esti dator sa empatizezi. Ma astept ca pe unii cartea sa-i scandalizeze, iar pe altii sa-i faca sa rada in hohote. Apoi, ma mai astept la tot felul de acuzatii: din partea nostalgicilor ca nu sunt destul de empatic, iar din partea anticomunistilor ca sunt prea bland cu regimul. Mereu patesti asa cand vrei sa fii nuantat. Oricum, imi asum situatia si sunt gata sa primesc personal toate obiectiile de la cititori - la e-mail dlungu69@yahoo.fr . Bineinteles, imi rezerv si dreptul de a raspunde la ele.” De ce un titlu asa de...aspru? „De acord, e un titlu usor iritant. Dar e un titlu care se potriveste foarte bine cartii. E o replica a batranei nostalgice care nu e lipsita simtul umorului. In acelasi timp trebuie sa recunoasteti ca e mult mai cumintel decat „Cheta la flegma”, titlul volumului meu de debut in proza. I s-ar fi potrivit foarte bine si „Clasa muncitoare merge in paradis” sau „Nostalgia” ( a la Cartarescu), dar, dupa cum bine stiti, sunt ocupate. Iar daca n-ar fi fost ocupate, probabil nici nu mi-ar fi venit in minte.” Cine e Dan Lungu? Dan Lungu – n. 1969, Botosani. Conferentiar la Catedra de
Sociologie, Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iasi si redactor
la revista pariziana „Au Sud de l’Est”. Studii
postdoctorale la Sorbona. In 1996, initiaza grupul literar Club 8.
Intre 2001 si 2002, redactor-sef al revistei de cultura „Timpul”. Altii despre Dan Lungu... „ Vine cu o proza splendida despre frisoanele oculte ale vietii cotidiene, scrisa admirabil, jumatate pe ton de poem ironic, jumatate pe ton de epopee joyceeana.” (Radu G. Teposu) „Cu verva lui de mare povestitor, Dan Lungu ma face sa vad in el un Creanga scolit la sociologie, spiritual, colportor deopotriva de vorbe porcoase imperecheate cu umor si de ironii scaparatoare, de intelectual sceptic. Puteti sa ma credeti pe cuvint, dar e mai bine sa va convingeti” (Cristian Teodorescu) „Mi-a placut fara rezerve „Raiul gainilor”, o carte superba.” (Stefan Agopian) „Cine-l citeste are senzatia ca priveste un foc de artificii. Inteligenta sclipitoare, sagacitatea si uneori malitia dovedite in intelegerea sufletului omenesc ca si lirismul sobru, viril sunt cuceritoare” (Alex. Stefanescu) „Autorul construieste în Raiul gainilor o metafora epica in totul comparabila cu aceea cinematografica propusa de Emir Kusturica in memorabila viziune a subteranei din Underground” (Mircea Iorgulescu) „Energic, inteligent si talentat, Dan Lungu este un autor in sensul cel mai larg, de la care ne putem astepta la multe surprize” (Marius Chivu) „Dan Lungu este un tanar prozator de indiscutabil talent” (Daniel Cristea Enache) „Apartinand asa-numitei "generatii a decreteilor", Dan Lungu e un prozator calm, profesionist si matur, fara excesele si teribilismele unora din colegii sai mai tineri.” (Paul Cernat) „Originalitatea lui Dan Lungu este de gasit aici: literatura sa este atat de aproape de realitate, incat devine realitatea insasi, surprinsa, desprinsa din magma cotidianului cu niste instrumente de o finete remarcabila. Se simte acribia sociologului, desigur, dar abilitatea auzului sociologic e doar un ingredient printre altele.“ (Luminita Marcu) „Dan Lungu a parasit plutonul "tinerilor promitatori", fiind deja un scriitor important, ale carui carti au trecut, dupa cum era si firesc, de granitele Romaniei.” (Catalin Sturza)
„Loveste mai puternic decat s-ar parea la prima vedere. Taisul
lui diseca insidios sub masca naratiunii detasate, sfidand trend-urile
literare. Poate de asa ceva avem nevoie de fapt: de prozatori care
sa vada, sa auda, sa radiografieze o lume out of joint.
(Bogdan-Alexandru Stanescu)
Franck Resplandy My rendez-vous with a femme fatale
À l’étranger, quand un Alain Delon ou une salope sur le dos, soit de bien jolis paletots, vous entrez dans un bataclan, débit de boisson ou restaurant, n’ayez pas honte de commander un boudin à la mode ou un baiser bien sucré, ce ne sont là que de pâtissières spécialités ! Mais évitez autant que possible de clamer que vous venez pourun rendez-vous (c’ est coquin à peu près partout !)avec un cheval ou une coccinelle, l’un désignant un mercenaire à Moscou et l’autre un travesti en hébreu ! De Londres à Budapest, du Mexique au Japon en passant par le Brésil, le français a voyagé et imprimé sa marque dans les langues étrangères, au gré des remous de l’histoire, des flux commerciaux et de la diffusion de la culture et des idées. Dans un malicieux petit dictionnaire du français à l’étranger, Franck Resplandy retrace l’histoire d’une langue étrangement vagabonde et de ses expressions exportées. Le goût des mots
Serge Lamothe Tarquimpol
Hanté par la possibilité que Franz Kafka ait pu, en 1911, séjourner au château du célèbre occultiste Stanislas de Guaïta, un chercheur décide de se rendre en Lorraine, dans le minuscule village de Tarquimpol, nid de mystères éternellement recouvert d’un épais brouillard. Mais la vérité ne se laissera pas facilement débusquer et, à l’instar des personnages du célèbre romancier, il sera confronté à des énigmes qui le dépassent. Kafka n’est jamais bien loin. Du Québec à la France, sur les chemins du cœur innombrable, Serge Lamothe tisse le récit d’une quête amoureuse et littéraire d’une grande finesse et s’interroge avec humour : « Peut-on vraiment, sans avoir à mentir, aimer plusieurs personnes à la fois, avec une affection et une tendresse égales ? » Alya, Laurie, René et Li Wei n’ont pas de réponse toute faite, ni de mode d’emploi pour vivre cette passion monstre, ce polyamour ; mais tous sont prêts à tenter l’aventure de la tribu. Ces nuits de folles caresses, leurs corps soudés dans une étreinte sulfureuse, les laisseront criblés de plaisir, ravagés de bonheur et dévastés d’amour. Drapé dans le brouillard, le mystère de Tarquimpol demeure entier. Polygraphe inclassable, Serge Lamothe s’est rapidement imposé comme l’une des voix incontournables de sa génération. Depuis 1998, il a publié des romans (La longue portée, La tierce personne, L’ange au berceau), des nouvelles (Les Baldwin), de la poésie (Tu n’as que ce sang) et du théâtre (Le Procès de Kafka). Conseiller en scénario au cinéma et dramaturge à l’opéra, proche collaborateur du cinéaste François Girard, il travaille présentement à la conception dramaturgique du spectacle du Cirque du Soleil qui sera présenté à Tokyo en 2008. Très impliqué dans la vie littéraire québécoise, il a été vice-président de l’Union des écrivaines et des écrivains québécois (UNEQ) et il est administrateur du Festival international de littérature (FIL).
Giosuè Calaciura Malacarne ÉVÈNEMENT : Après
6 ans d’existence et cinquantes titres publiés au
catalogue,
Le roman L’auteur À propos de son précédent roman « L'auteur Giosuè Calaciura, pour la première
fois traduit en France, a inventé la poésie tapin :
ses mots s'entrechoquent comme Passes noires est un livre
cruel, un livre colère : ici se lit l'implacable destin
des humiliés. » « Les Éditions Les Allusifs publient une fois de plus un roman qui dit vrai et transperce. Il est urgent de le lire. » Karine Henry | Transfuge Malacarne, Les Allusifs ISBN10 : 2-922868-54-0 Prix : 21,95$
|
| Littérature | Poesie | Essai | Prose | Livre | Politique | Arts Vis | Événements | Archives | Musique | Contact | Interview | ||||
Droits de reproduction et de diffusion réservés © TERRA NOVA 2005. Tous droits réservés |
|||||||||||||||
|
|